DEGAJ'A, degajez, vb. I. Tranz. 1. A răspândi, a împrăstia, a emana căldură, miros etc.; a exala. ♦ Refl. (Despre mirosuri, căldură etc.) A se desprinde. ♦ A elimina, a scoate un gaz dintr-o combinaţie chimică. 2. A elibera, a scăpa pe cineva de o sarcină, de o îndatorire; a elibera ceva de un obstacol. 3. A îndepărta surplusul de material de pe o piesă pentru a înlesni o operaţie ulterioară sau pentru a obţine o suprafaţă curată; a elibera un teren de diverse lucruri care stânjenesc utilizarea lui. 4. (La fotbal, hochei etc.) A trimite mingea departe de propria poartă pentru a evita o acţiune periculoasă a adversarului. ♦ (La scrimă) A-si desprinde floreta de floreta adversarului. [Prez. ind. pers. 3 si: deg'ajă] - Din fr. d'egager.
Sursă : DEX'98 (60890)  - dante

DEGAJ'A vb. 1. v. emana. 2. a dezvolta, a emana, a emite, a produce, a radia. (O sursă care ~ căldură.) 3. v. desface. 4. v. debloca. 5. v. des-cotorosi.
Sursă : Sinonime (180689)  - siveco

degaj'a vb., ind. prez. 1 sg. degaj'ez, 3 sg. si pl. degaje'ază, 1 pl. degajăm; conj. prez. 3 sg. si pl. degaj'eze; ger. degajând ("a răspândi, a emana" si: ind. prez. 3 sg. deg'ajă; conj. prez. 3 sg. si pl. deg'aje)
Sursă : DOR (238545)  - siveco

A SE DEGAJ//'A se deg'ajă intranz. (despre lumină, căldură, sunete, mirosuri etc.) A cuprinde spaţii tot mai mari; a se răspândi; a se propaga. /<fr. d'egager
Sursă : NODEX (331053)  - siveco

A DEGAJ//'A ~'ez tranz. 1) A face să se degajeze; a exala; a emana. 2) (gaze) A elimina dintr-o combinaţie chimică. 3) (artere de comunicaţie) A elibera de obstacole (pentru a repune în circulaţie); a debloca. 4) (persoane) A scuti de o obligaţiune. 5) (terenuri, piese) A elibera de surplusul de materiale (pentru a înlesni lucrările ulterioare). 6) sport (mingea) A trimite cât mai departe de poarta proprie pentru a evita o acţiune periculoasă a adversarului. /<fr. d'egager
Sursă : NODEX (331052)  - siveco